Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat atribuirea contractului clasificat "secret de serviciu" de proiectare și execuție a primei faze de extindere și modernizare a infrastructurii bazei militare aeriene de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, în urma unei proceduri de licitație restrânsă demarată în urmă cu mai bine de un an, în martie 2021.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a reluat licitația restrânsă pentru atribuirea unui contract clasificat secret de serviciu, de proiectare și execuție a primei faze de realizare a infrastructurii bazei militare aeriene de la Mihail Kogălniceanu, estimat la 2,14 miliarde lei plus TVA, după ce procedura de achiziție fusese suspendată în ianuarie din cauza unei contestații.
Proiectul de miliarde de euro de extindere, upgradare și modernizare a bazei, justificat chiar prin "revirimentul antagonismelor specifice Războiului Rece" și prin anexarea Crimeei de către Moscova, face la rândul său obiectul unui "război" administrativ, după ce rezultatul evaluării ofertelor depuse la licitația organizată de Ministerul Apărării Naționale (MApN) a fost contestat de unul dintre concurenți.
Statul român a lansat prima etapă a megaproiectului de miliarde de euro de extindere, upgradare și modernizare a infrastructurii bazei militare aeriene Mihail Kogălniceanu, menită să transforme baza într-una dintre cele mai importante facilități NATO din regiune, printre argumentele cu care se justifică necesitatea investiției numărându-se și "revirimentul antagonismelor specifice Războiului Rece", dar și anexarea peninsulei Crimea de către Rusia în 2014, potrivit unui document oficial.
Unul dintre principalele planuri de investiții ale Pentagonului în România este sacrificat, cel puțin temporar, printre multe altele, în vederea eliberării de fonduri bugetare care să fie redirecționate către construcția zidului de la frontiera cu Mexicul. Profit.ro a scris despre acest risc la finalul lunii martie.
Unul dintre principalele planuri de investiții ale Pentagonului în România s-ar putea vedea sacrificat, cel puțin temporar, printre multe altele, în vederea eliberării de fonduri bugetare care să fie redirecționate către construcția zidului de la frontiera cu Mexicul, una dintre principalele promisiuni ale președintelui SUA, Donald Trump, din campania electorală care l-a adus la Casa Albă.
Sursele Bloomberg susțin că administrația de la Casa Albă are un plan prin care urmărește nu doar să obțină mai mulți bani de la aliați pentru acoperirea costurilor desfășurării în străinătate a militarilor americani, ci și să determine guvernele unora dintre statele cu trupe SUA pe teritoriu să acționeze în conformitate cu cerințele autorităților de la Washington pe plan politic.
Contractul este parte a programului European Reassurance Initiative, de sporire a prezenței a Pentagonului în Europa în scopuri de securitate, inițiat de americani în 2014, după anexarea peninsulei Crimea de către Rusia.